Singura examinare care poate confirma existenţa cancerului este examenul histopatologic al formaţiunii extirpate de chirurg sau a unor fragmente obţinute prin biopsie.
Reprezintă extragerea unui fragment (de obicei mic) din ţesutul mamar considerat bolnav pentru a fi examinat la microscop de către anatomopatolog (examen histopatologic – E.H.P.)
Biopsia este efectuată de obicei de către chirurg sau radiolog.
1. Radiologul poate efectua biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia cu ac gros sau biopsia asistata prin vacuum, de obicei sub ghidaj ecografic sau stereotaxie.
2. Chirurgul, fie generalist, fie specializat în chirurgia mamară, poate efectua orice tip de biopsie.
3. Morfopatologul va examina ţesutul recoltat de chirurg sau radiolog şi se va pronunţa asupra naturii maligne (cancer) sau benigne (nu e cancer) a ţesutului.
Biopsia se efectuează de obicei în condiţii de ambulator fără a fi necesară internarea.
Se poate efectua în cabinete de stat sau private cu profil chirurgical care au dotarea necesară pentru efectuarea unor asemenea intervenţii cu respectare strictă a normelor de asepsie şi cu personal calificat.
Recomandarea de biopsie mamară o fac doar medicii. Exista trei specialişti care vor colabora în stabilirea indicaţiei de biopsie: medicul imagist-radiolog, medicul oncolog şi medicul chirurg. În unele ţări există medici specializaţi în senologie (ei se ocupă doar de patologia mamară).
Înainte de a ajunge la biopsie trebuie să fiţi consultată atât clinic, de obicei de către chirurg sau oncolog (în unele ţări şi ginecolog), cât şi imagistic de către un medic specialist în radiologie şi imagistică.
Consultul imagistic sub forma ecografiei mamare sau/şi a mamografiei este obligatoriu pentru a stabili localizarea exactă a afecţiunii şi tipul de biopsie mamară indicat.
Daca biopsia se efectuează fără internare (ambulator) este necesar să aveţi un bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist şi un act de identitate. De asemenea trebuie sa aveţi la Dv toate investigaţiile efectuate (ecografii, mamografii, analize de laborator, etc). Pentru internare în spital vi se va pretinde în plus dovada asigurărilor de sănătate sau talonul de pensie, carnetul de sănătate, etc.
Medicul vă va explica necesitatea aplicării metodei, mersul acesteia şi riscurile pe care le implică, şi se va obţine acordul Dv. scris. Veţi fi întrebatş de existenţa unor boli asociate cum ar fi cele psihice (crize de isterie), neurologie (crize de epilepsie), metabolice (diabet), etc. Veţi fi în prealabil investigată în legatură cu tratamentele anticoagulante pe care le urmaţi şi se va efectua coagulograma. Este necesară tratarea în prealabil a leziunilor inflamatorii, infecţioase a regiunii unde urmează să se efectueze biopsia. Sunt obligatorii măsurile de respectare a asepsiei.
În funcţie de afecţiunea de care suferiţi se pot efectua mai multe feluri de biopsii după cum urmează:
BIOPSII PERCUTANE
BIOPSII CHIRURGICALE
Spre deosebire de biopsia chirurgicală, unde este necesară efectuarea unei incizii de diverse dimensiuni, de obicei în anestezie generală intravenoasă, biopsia percutană se efectuează cu un ac, nefiind necesară anestezia sau doar o anestezie locală.
Biopsia percutană este asemănătoare unei injecţii doar că nu se introduce o substanţă ci se extrage un fragment mic tisular din glanda mamară. În cazul biopsiei aspirative se utilizează o seringă obişnuită iar în cazul celei “tru-cut” cu un ac special ataşat unui pistol de biopsie.
Tipul de biopsie care se va practica depinde de o serie de factori:
Procedura care se va aplica va fi cea care se adaptează cel mai bine situaţiei date ţinând cont că:
Reprezintă extragerea unui fragment (de obicei mic) din ţesutul mamar considerat bolnav pentru a fi examinat la microscop de către anatomopatolog (examen histopatologic – EHP)
Indicaţii:
În situaţia în care formaţiunea tumorală nu poate fi detectată prin palpare, biopsia se poate efectua sub ghidaj ecografic sau mamografic. De obicei este preferat ghidajul ecografic fiind mai puţin costisitor, nu iradiază bolnava şi datorita faptului că leziunile chistice sunt uşor evidenţiabile ecografic.
Aspectul lichidului aspirat poate fi clar, seros, gălbui, verzui, maroniu sau hemoragic. Cu excepţia când este hemoragic în toate celelalte cazuri nu este necesară examinarea histopatologică.
Examinarea histopatologica este însă necesară în următoarele situaţii:
Dacă tumoarea era un chist real, atunci ea va dispărea după aspiraţia continutului. Pentru confirmare ecografia mamară va fi repetată imediat după puncţie şi apoi la 2-3 săptămâni. Dacă chistul nu s-a refăcut în acest interval, atunci nu mai sunt necesare alte investigaţii.
Avantaje:
Până în prezent nu există dovezi clare ale faptului că puncţia aspirativă ar produce o răspândire a celulelor tumorale în eventualitatea unui cancer şi nici că ar scădea supravieţuirea
Dezavantaje:
Biopsia cu ac gros este de asemenea o biopsie percutană.
Deosebirile esenţiale faţă de biopsia prin aspiraţie cu ac fin sunt următoarele:
Manevra poate fi efectuată chiar în condiţii de ambulator, nefiind necesară internarea bolnavei. În cazurile unde formaţiunea tumorală nu poate fi depistată prin palpare pentru efectuarea biopsiei este necesară utilizarea unei aparaturi mai sofisticate de detecţie stereotaxtică radiologică sau ghidată ultrasonografic dacă tumoarea poate fi vizualizată prin această examinare. Complicaţii posibile ar fi apariţia unor hematoame local şi rareori persistenţa unei cicatrici tegumentare.
Avantaje
Dezavantaje:
sunt metode invazive de diagnostic.
Indicatiile metodei:
Este metoda cea mai des utilizata. Chirurgul va îndeparta formatiunea tumorala împreuna cu o margine de siguranta de tesut normal în jurul acesteia.
Acest tip de biopsie chirurgicala se aplica în situatia în care formatiunea patologica mamara este de dimensiuni mai mari (peste 4 cm diametru) sau este difuza, sau în situatia în care vine în discutie tratamentul citostatic si radioterapia ca tratament primordial. Chirurgul va exciza doar o portiune din procesul patologic si anume portiunea cea mai sugestiva pentru cancer, pentru a fi examinata de morfopatolog.
Avantajele biopsiei chirurgicale:
Dezavantaje:
Biopsia stereotaxica este o biopsie percutana ce se realizeaza cu ajutorul unui aparat special care asigura orientarea tridimensionala foarte precisa a acului de biopsie spre locul ce trebuie biopsiat. Ea se realizeaza doar în centre dotate cu asemenea aparatura. Este indicata în special în cazul modificarilor foarte mici ale tesutului mamar ce nu pot fi detectare decât radiologic.
Este o metoda invaziva (asemanatoare unei biopsii percutane) prin care medicul imagist-radiolog introduce în sân, sub ghidaj mamografic, la nivelul zonei considerate bolnave, un fir metalic subtire cu un capat asemanator unui harpon pentru a marca zona ce trebuie biopsiata. Este o metoda ce orienteaza chirurgul în biopsia excizionala fiind utila în cazul modificarilor mamare ce nu pot fi depistate clinic, mai ales la femei cu sâni voluminosi. Imediat dupa introducerea firului metalic bolnava va fi îndrumata spre chirurgie unde se va efectua biopsia excizionala ghidata de firul metalic, piesa excizata având în centru harponul respectiv.
Efectuarea biopsiei în leziunile mamare precoce duce la cresterea ratei supravietuirii la distanta în cancerul mamar. Actualmente nu exista înca o metoda mai sigura de diagnostic al cancerului mamar decât biopsia mamara. Este singura metoda care poate preciza cu exactitate existenta cancerului dar si localizarea s-a în zona de unde s-a prelevat materialul.
Desi mamografia reuseste sa surprinda modificari mamare în faze incipiente, ea nu poate spune cu exactitate daca leziunile surprinse sunt de natura canceroasa sau nu, deoarece nu exista modificari tipice 100% pentru cancer. Durata supravietuirii în timp este strâns dependenta de precocitatea instituirii tratamentului adecvat în cancer.
Rolul biopsiei în acest sens este evident prin stabilirea precoce a diagnosticului. În aceste cazuri surprinse preclinic biopsia îsi atinge scopul maxim. Rolul biopsiei mamare la un cancer evident avansat, este aproape nul. În afara de stabilirea diagnosticului precoce, analiza histopatologica a materialului recoltat prin biopsie poate preciza tipul de cancer si stadiul de invazie, elemente importante de asemenea atât în conduita chirurgicala cât si în cea adjuvanta oncologica, reflectate tot în durata supravietuirii la distanta.
Odata ce femeia afla de existenta unei formatiuni patologice mamare fie prin autodetectie, fie prin examen clinic, fie prin alte examinari paraclinice (mamografie, ecografie mamara) devine nelinistita, spectrul cancerului mamar afectându-i viata psiho-sociala zi de zi. Incertitudinea este de multe ori mai rea decât certitudinea unui fapt negativ. Odata cu efectuarea biopsiei, daca rezultatul este "benign" femeia se linisteste psihic. Daca rezultatul biopsiei va fi "malign" atunci macar va fi avizata din timp, putând lua decizia corecta de tratament prin consultare cu medicul curant.
Daca rezultatul biopsiei releva modificari sugestive pentru aparitia unui cancer mamar de-a lungul vietii (hiperplazie atipica) femeia va putea beneficia de masuri de preventie cum ar fi tratamentul cu Tamoxifen. Pe de alta parte un diagnostic precoce pus prin biopsie duce la posibilitatea efectuarii unor interventii chirurgicale mai putin mutilante (mastectomie) limitându-se doar la lumpectomii (îndepartarea tumorii cu o portiune de tesut mamar înconjurator normal) sau sectorectomii cu efect important atât asupra esteticului dar si psihicului femeii.
sunt legate de 3 aspecte:
1. Riscurile inerente oricarei metode invazive (hematoame, hemoragii, supuratii, etc.) Cele mai frecvente complicatii sunt minore fiind reprezentate de hematoame care în general se resorb în câteva zile. Rareori complicatiile pot fi mai severe cum ar fi perforarile de implanturi mamare sau perforarea pleurei sau a plamânului cu hemo sau/si pneumotorace
2. Riscul rezultatelor fals-pozitive si fals negative. Apar mai frecvent în cazul biopsiilor percutane. Desi sunt rare ele sunt totusi posibile. Cele mai frecvente sunt rezultatele fals negative datorate în primul rând faptului ca nu s-a recoltat material celular din zona suspecta.
Cauzele posibile ale acestor rezultate false ar fi:
3. Riscul de raspândire a celulelor tumorale. Studiile clinice retrospective nu au constatat o scadere a ratei supravietuirii la distanta în urma efectuarii biopsiei mamare. Dimpotriva, aplicarea biopsiei mamare la cazuri preclinice a dus la cresterea ratei supravietuirii prin stabilirea precoce a diagnosticului.